#
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul anterior    
Resedinta princiara de la Teleac, judetul Alba, este veche de 3.000 de ani

Resedinta princiara de la Teleac, judetul Alba, este veche de 3.000 de ani

Revista nr. 92 | 21-07-2011 | Alexandru Mitchievici


Miercuri, 20 iulie: un important vernisaj la Muzeul Naţional al unirii din Alba Iulia, vernisajul expoziţiei „Arheologie locală-arheologie europeană: o jumătate de secol de cercetări arheologice la Teleac”. Gazda evenimentului a fost Gabriel Rustoiu – directorul muzeului albaiulian, iar prezentarea expoziţiei a fost făcută de arheologul Horia Ciugudean, istoricul Alexandru Aldea, cercetătorul german Nikolaus Boroffka de la Institutul de Arheologie din Berlin.

De subliniat faptul că istoricul Alexandru Aldea a participat ca elev la primele săpături arheologice sistematice din perioada 1959-1960.

Conform arheologului Horia Ciugudean, primele descoperiri la Teleac se datorează unui arheolog clujean originar din Hăpria (sat situat în apropiere de Teleac), Ioan Mitrofan, care în 1954 a descoperit câteva piese, a cumpărat un topor de fier şi i-a anunţat pe arheologii albaiulieni de lucrurile găsite...

Practic lucrările arheologice au început în 1959-1960 de către trei arheologi: Kurt Horedt-Ioan Berciu-Alexandru Popa, ultimii doi fiind foşti directori ai muzeului albaiulian. Cercetarea a fost realizată în cadrul unei colaborări dintre muzeul albaiulian şi Institutul de Arheologie al Academiei din Cluj.
După câţiva ani de pauză, în anii 1978 lucrările au fost reluate de către arheologii Alexandru Aldea-Horia Ciugudean-Valentin Vasiliev, partenere fiind aceleaşi două instituţii amintite mai sus. Acum se realizează o monografie importantă pentru stabilirea unei cronologii privind sfârşitul Epocii Bronzului-începutul Epocii Fierului şi pentru evoluţia Culturii Gava în spaţiul transilvănean, după cum spunea Horia Ciugudean. Cercetările se desfăşoară în perioada 1978-1987.

Urmează altă pauză, dar în anul 2007 se fac din nou cercetări în cadrul unei colaborări între Muzeul Naţional al Unirii şi Universitatea din Mainz, Germania.

Proiectul european Forging Identities (realizat din fonduri europene, coordonat de Universitatea din Aarhus, Danemarca) deschide oportunitatea unor noi lucrări în cadrul Taberei de Vară desfăşurată în anii 2010-2011.

Cele mai recente cercetări au relevat o locuire continuă la Teleac în secolele 11-6 Î.Ch, cu elemente de locuire de dată mai recentă. De asemenea, au fost identificate şi piese de epocă romană sau medievală, dar nu sunt elemente pentru a afirma că a existat o locuire în vechea localitate din Epoca Bronzului (din perioada dacică exita deja localitatea de dincoace de Mureş, Apulum).

Tabăra de vară a prilejuit şi aplicarea unor tehnici noi de cercetare: pe lângă o nouă ridicare topografică, s-a realizat şi o prospecţie geofizică făcută cu un magnetometru, după cum a precizat arheologul Horia Ciugudean. De asemenea, în anii următori, la Teleac ar putea fi reconstituite câteva locuinţe de Epoca Bronzului, ceea ce ar putea atrage turişti în zonă, şi ar face mai cunoscut acest loc în rândurile publicului larg.

„Am folosit un termen care a folosit prima dată de colegii germani, Fuersten-Sitz, adică exact reşedinţă princiară... care acoperă o realitate a Europei Epocii Bronzului, şi anume acele aşezări care sunt înconjurate cu şanţuri, valuri din pământ şi fortificaţii din lemn, în care îşi aveau reşedinţa conducătorii unor uniuni tribale. E foarte probabil ca la Teleac să ne aflăm în faţa unei reşedinţe care acoperea o bună parte a Transilvaniei centrale şi sudice, o reşedinţă care nu întâmplător este aici la confliuenţa Ampoiului cu Mureşul, pentru că asigura controlul bogatelor resurse atât de sare de pe Valea Mureşului, cât şi de metale preţioase, aur, argint, dar şi cupru, din zona Munţilor Apuseni... Nu este o aşezare comună. Putem vorbi mai ales despre impresionantul turn, numit de localnici Jidovarul, este o movilă imensă de pământ, care însă în interior ascunde o structură de lemn, este de fapt în întregime o construcţie artificială, probabil tocmai un turn-locuinţă asemeni cunoscute mai târziu în perioada dacică, un turn-locuinţă care era în acelaşi timp şi un veritabil Observator, pentru că în cel mai al înalt al aşezării şi are o vizibilitate, de pildă, pe Valea Mureşului, până spre Aiud, Masivul Trascăului, iar spre sud, până spre Sebeş-Cugir. Acest turn al Jidovarului este fără precedent în alte aşezări fortificate, nu numai din Transilvania, ci şi din restul Europei sud-estice. Şi un alt element extrem de interesant a ieşit la iveală în acest an cu ajutorul detectorului de metale: este vorba de o faleră, o piesă de podoabă care împodobea partea centrală, pieptul, unui personaj de rang înalt; în prezent este abia descoperită şi în curs de restaurare, este în laborator. De această faleră era prins un pandantiv cu decor haşurat, deci o piesă de simbol al puterii, care cu siguranţă a aparţinut unui reprezentant al elitei aristocraţiei militare care conducea această zonă (...). Avem piese de bronz şi fier şi tot legat de existenţa unor ateliere, e clar că la Teleac a fost un centru important metalurgic, pentru că avem descoperite acum - cu ajutorul detectorului - fragmente de cupru topit care rezulta în urma topirii; există tipare din piatră în care se turna obiecte de bronz, şi de asemenea am găsit o duză din lut, practic capătul unor foale cu care se făcea aereajul la topirea minereului”, a precizat Horia Ciugudean.

Cât din suprafaţa sitului a fost cercetată? Răspunde Horia Ciugudean: „Suprafaţa prospectată cu magnetometru este de circa 30%. Săpăturile însă dacă le luăm tot timpul în cei 50 de ani este de 2%, maxim 3% din aşezare. Suprafaţa este enormă şi potenţialul...”.

În ceea ce priveşte reconstituirea unor locuinţe la Teleac...: „Într-un parteneriat între CJ Alba şi Primăria Ciugud, sperăm de la anul să demarăm primii paşi la organizarea parcului arheologic”, după cum a declarat Horia Ciugudean, cel care a răspuns de situl arheologic de la Teleac.

Prof. Nikolaus Boroffka a comparat localitatea de la Teleac cu celebra fortificaţie de la Micene, Grecia, şi crede că aici ar fi putut locui chiar un rege în urmă cu 3.000 de ani: „Situl este mai mare decât fortificaţia de la Micene, a lui Agamemnon; e adevărat un pic mai târziu, dar oricum, comparabil, e un oraş la vremea lui, un oraş-capitală poate. Mai mult decât atâta, ultimele cercetări, inclusiv spre exemplu la Monolit, poate ştiţi, ne dau şi aşezările deschise din jur, care sunt dependente de acesta. Avem aşezări, să zicem oraşe nefortificate sau sate sau ce or fi, şi un sediu central, fortificat, împărţit în Oraşul de Jos, Oraşul de Mijloc şi să zicem Citadela sau Acropolis, dacă doriţi. Ca atare, pentru structurile ale vremii este extrem de interesant. Alte lucruri interesante în expoziţie: avem câteva piese de fier. Deocamdată nu avem instalaţii de prelucrat fierul, dar sigur există aici. Din şantierele vechi ştim că există tipare de bronz, sunt creuzete, deci au prelucrat metalul aici (...). O astfel de fortificaţie nu se ridică fără o structură politică. Există alte fortificaţii mult mai mici, spre exemplu la Şona, lângă Blaj, şi în alte părţi ale Transilvaniei, dar sunt de 4 ori mai mici, să zicem. Deci, s-ar putea să fie un sediu de rege”.

La tabăra de la Teleac 2011 au participat 15 studenţi şi arheologi din SUA, Anglia, Suedia, Franţa, Germania, Polonia, Grecia, Norvegia, Danemarca.

Prof. Boroffka a explicat că populaţia de aici vorbea probabil o limbă indo-europeană: „erau indo-europeni, poate traci sau proto-traci. Ceramica arată că nu era o populaţie venită aici din altă parte; ceramica arată o continuitate a populaţiei până la traci, aşadar probabil este vorba de o populaţie proto-tracică. Ceramica este asemănătoare din zona Ungariei până în Basarabia. Mai sunt importuri din Dobrogea, iar în Oltenia sunt diferenţe culturale. Ceramică asemănătoare cu ceramica din Transilvania - nu chiar ca şi ceramica de la Teleac - a fost găsită pe teritoriul Poloniei”, ceea ce arată exporturile de bunuri spre nord.

 

Taguri: resedinta, princiara, Teleac, judet, Alba, veche, 3.000 de ani, Horia Ciugudean, Nikolaus Boroffka, epoca, Bronzului

Ratari

Criticisme (1)

horia stroescu
03-10-2011
Interesant ,dar care e suprafata site-ului? De asemenea denumirea de turn al Jidovarului nu este departe de alte structuri chiar din Transilvania !
Raspunde

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>