#415
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
La Bistra in cautarea ramasitelor pamantesti ale luptatorului anticomunist Ioan Andresel

La Bistra in cautarea ramasitelor pamantesti ale luptatorului anticomunist Ioan Andresel

Revista nr. 413 | 24-09-2017 | Alexandru Mitchievici


O nouă acţiune a IICCMER de deshumare a unei victime a Securităţii: Andreşel Ioan, ucis prin împușcare la 16 august 1950 în zona comunei Bistra, jud. Alba (comunicat IICCMER)


Bucureşti, 22 septembrie 2017. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în zilele de 25-26 septembrie 2017 o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din judeţul Alba. Acţiunea are ca obiectiv deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Andreşel Ioan, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950.

IOAN ANDREŞEL s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Părinții săi au fost Andreşel Ioan și Burz Maria, care au avut împreună trei copii, un băiat (Ioan) și două fete (Eva și Sofia). Fiul, Ioan, s-a căsătorit la Câmpeni în 31 ian. 1903 cu Chira Sofia din satul Gârde, com. Bistra (n. 18 iul. 1885 - d. 27 sept. 1969), având împreună o singură fată, pe Maria (n. 28 nov. 1904 - d. 23 apr. 1982). Aceasta a fost căsătorită prima dată cu Pop Teofil din Bistra cu care a avut o fiică, Pop Alexandra (n. 4 febr. 1927), care a fost implicată în rezistența anticomunistă din zonă, fiind ucisă de Securitate în aprilie 1950. Andreșel Maria s-a recăsătorit ulterior cu Balea Gheorghe din Bistra (n. 1902 - d. 1981), din această a doua căsătorie rezultând opt copii, doi băieți și șase fete. Dintre aceștia, astăzi mai trăiesc trei fete, Goia Sofia şi Mucea Carolina în Bistra, respectiv Jilavu Laura în Baia de Arieș, toate fiind nepoate și descendente directe ale lui Andreșel Ioan.

Conform informațiilor documentare existente și din relatările urmașilor, familia Andreşel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie țărănească, multe animale și o suprafață apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, păşune şi pădure.

Casa și gospodăria principală a familiei era situată în zona centrală a localității Bistra. Mai aveau o locuință sezonieră, amenajată în munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse și ținute vacile și oile. Totodată, împreună cu ginerele său, Balea Gheorghe, Andreșel deținea în comună o prăvălie, o cârciumă și un depozit de lemne, având permanent mai mulți oameni angajați la lucru. După instaurarea regimului comunist, autoritățile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.
 
După cum este cunoscut, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groși. În 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat și întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri.

Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulți au fost prinși după scurt timp, aceștia fiind ulterior condamnați la închisoare sau chiar la moarte împreună cu ceilalţi. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă ucişi, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliție. În această situație s-au aflat doi partizani originari din satele zonei, Nicolae Selagea din Dealu Capsei şi Ihuț Traian din Aroneşti, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 sept. 1950 și al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme aceştia au fost fugari și au stat ascunşi în munte, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogaţi de autorităţi drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. şi ţările occidentale în urma căruia regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică. Totodată, aceste persoane desfăşurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere şi împotrivire la încercările autorităţilor de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securității din anul 1949 prin care au fost arestate și apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului.

Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte şi idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Judeţene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Turda a organizat o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Cîmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra şi Cîmpeni, au reținut și transportat la sediul Securităţii din Cîmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuț Traian, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi și suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toții anchetați și amenințați, fără a li se lua însă declarații scrise.

În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Andreşel Ioan, Pom Traian şi Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reținuți la Cîmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executați în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduși de la Cîmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împuşcare, în locuri diferite. După execuția acestora, în aceeași zi, înainte de orele amiezii, Andreşel Ioan a fost căutat şi ridicat de la locuinţa ce o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreșel a fost maltratat şi apoi transportat pe o distanță de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, aici fiind executat prin împuşcare.

Cadavrul lui Andreşel Ioan precum şi trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forţa rude ale celor doi partizani, Selagea şi Ihuţ, precum şi alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetaţi la Cîmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să păţească”.

Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaștere. Din datele culese de la urmașii lui Andreşel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare (ian. 1956) și ginerele său s-a eliberat din penitenciar (sept. 1957) după ce a executat opt ani de muncă silnică. Între timp crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoștea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundație de beton, care și aceasta s-a risipit fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploatație forestieră din zonă.

Din informațiile documentare existente precum și din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe.
 
 
 
 
Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren. Din personalul Securităţii din Turda, cunoaștem că au fost trimişi în misiune locotenent Herţa Vasile, şeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Tăuţan Valentin, şi locotenent Popa Vasile, şeful Biroului I Informaţii. La Cîmpeni, şeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceștia, în pregătirea şi săvârşirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate şi miliţie.

Cât priveşte pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a născut la 19 ianuarie 1909 în comuna Brusturi, judeţul Bihor, şi a decedat la Cluj în 29 mai 1997. Deși a ordonat personal zeci de execuții fără judecată, dispunând arestarea și trimiterea arbitrară în pușcării şi lagăre de muncă a sute de oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors acasă, câtă vreme a fost în viață nu a fost cercetat și nu a răspuns penal pentru crimele sale.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Andreşel Ioan a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care s-a eliberat și certificatul de deces.

Investigațiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute încă din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declarații rudelor victimelor precum și altor persoane care aveau informații despre cei uciși, despre evenimentele petrecute și despre localizarea mormintelor. Mormântul lui Pom Traian a fost descoperit și osemintele victimei recuperate în cursul unei acțiuni organizate de IICCMER în septembrie 2016. Locul mormântului lui Andreșel Ioan a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului la începutul lunii septembrie 2017.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale partenere și colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horaţiu Groza și Marius Oprea. Investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba.

Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxă din Bistra (preot Ilie George Grecu) și rudele victimei. Slujba religioasă, demontarea și recoltarea rămăşiţelor pământești ale lui Andreşel Ioan sunt activităţi care vor avea loc în ziua de marţi, 26 septembrie.

RECOMANDĂRI pentru cei care doresc să urce la locul cercetărilor arheologice: Accesul spre Poarta între Căi se face din centrul comunei pe DC 97, urmând un traseu de 6,2 km până la prima bifurcație de drumuri unde se face la dreapta și se continuă parcursul 2,7 km pe drumul forestier de pe Valea Neagului. După ce se depășește Cantonul silvic se face din nou la dreapta, se trece cursul de apă și apoi se urcă până ce drumul forestier întâlnește DC 144. Aici se face la stânga, iar după un scurt parcurs, la prima bifurcație se face la dreapta și se continuă drumul încă 1,3 km până la destinație. Distanța totală ce trebuie parcursă este de circa 11,5 km. Unele sectoare de drum, în special cel aflat imediat după trecerea apei, pot fi străbătute în siguranță doar cu o mașină de teren având tracţiune integrală.

Coordonatele GPS înregistrate la punctul de lucru indică, în sistem zecimal, 46.430390 latitudine nordică și 23.150529 longitudine estică. Altitudinea locului este de 1.219 metri.
 

CITEŞTE şi:

 

La Bistra in cautarea ramasitelor pamantesti ale luptatorului anticomunist Ioan Andresel
Taguri: IICCMER, cautare, ramasitele pamantesti, luptatorul anticomunist, Andresel Ioan, securitatii, Herta Vasile

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>