#
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Imbatranirea populatiei si sistemul public de sanatate

Imbatranirea populatiei si sistemul public de sanatate

Revista nr. 364 | 19-10-2016 | Alexandru Mitchievici


Miercuri, 19 octombrie 2016, Prefectura Alba a găzduit şedinţa Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Alba. Şedinţa are loc lunar reunind reprezentanţii instituţiilor implicate în sănătatea publică. A lipsit doar managerul Spitalului Judeţean de urgenţă Alba Iulia, econ. Nicoleta Coşarcă.


Direcorul Direcţiei de Sănătate Publică Alba a făcut o dare de seamă privind sistemul public care priveşte protecţia persoanelor vârstnice. În timpul şedinţei la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia se încheia greava cadrelor medicale care cer salarii mai mari.

Raportul DSP Alba:

Direcția de Sănătate Publică Alba recunoaște comunicarea interinstituțională în promovarea serviciilor de sănătate pentru persoanele vârstnice ca fiind de o importanță deosebită. Mai mult, în Strategia Județeană de Sănătate, document ce va fi adaptat cerințelor și necesităților Județului Alba, se va regăsi și promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice, înțelegând că îmbătrânirea populației este una din provocarile esențiale cu care ne confruntăm. Conform datelor din Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor Vârstnice 2015-2020, aprobată prin Hotărarea Guvernului nr. 566, România se confruntă cu o transformare socio-economică datorată schimbărilor demografice fără precedent. Pe de o parte, este de aşteptat ca ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste să se dubleze de la 15 procente la 30 de procente până în anul 2060. În acelaşi timp, se inversează creşterea populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul între 20 şi 64 de ani, urmând o scădere de 30 de procente până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE.
 
Prognoza evoluţiei numerice a populaţiei de peste 65 ani, în perioada 2010-2050, arată la nivelul județului Alba o creștere:
56,9 mii persoane în 2010
58,6 mii persoane în 2020
84,5 mii persoane în 2050

Ceea ce indică o diferență de 48,5% (datele sunt de la ADR Centru, 2010).

Unul dintre fenomenele ce determină această îmbătrânire a populatiei este creşterea speranţei de viaţă, dovadă a tranzitiei și progresului evident înregistrat în domeniul sănătătii, și una dintre realizările majore ale umanitătii (Articolul 2, Planul International de Actiune privind Îmbătrânirea Activă de la Madrid al Natiunilor Unite, 2008). Cu toate că se presupune, adesea, că longevitatea este însoțită de o perioadă prelungită de sănătate bună, reversul arată că se crează o provocare în ceea ce priveşte recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate şi asistenţă socială pentru vârstnici, în special în localităţile izolate. Pentru grupuri din ce în ce mai mari de persoane înaintarea în varstă va fi însotită de boală, dizabilitate, vulnerabilitate şi dependenţă şi, astfel, de o utilizare mai intensă a serviciilor sociale.

Îmbătrânirea populației necesită, astfel, un răspuns de sănătate publică pliat acestei tendinte și nevoilor rezultate, și în acest context Directia de Sănătate Publică Alba prin Compartimentul de Promovare a Sănătătii, în colaborare cu Autorităti publice locale prin asistentă medicală comunitară, facilitează comunicarea cu asociatiile de vârstnici către îmbunătătirea calitătii serviciilor care au ca scop cresterea calitătii vietii persoanelor vârstnice.
 
 

Analiza SWOT - Persoane vârstnice

Puncte tari
 
- Existența furnizorilor de diferite tipuri de servicii pe termen lung: 9 unități desfăsurând „Activități ale căminelor de bătrâni și ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitatea de a se îngriji singure (conform autorizație sanitară de funcționare perioada: 01.01.2009-10.10.2016), 24 de unități desfăşurând „Activități de asistență socială, fără cazare, pentru bătrâni și persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure” (conform autorizație sanitară de funcționare perioada: 01.01.2009-10.10.2016)
- Resurse umane disponibile
- Existența asociațiilor de vârstnici
 
 
Puncte slabe

-Valorificarea cunostințelor și potențialului vârstnicilor
- Comunicarea eficientă, și pe termen lung, între furnizorii de servicii
- Servicii în zone rurale
- Baze de date privind oferta de locuri de muncă pentru lucrătorii vârstnici
- Promovarea voluntariatului și încurajarea includerii persoanelor vârstnice în activitați de voluntariat
- Prevenirea abuzurilor asupra vârstnicilor și a excluziunii acestora
- Oportunități
- Voluntariat prestat de populaţia vârstnică (în anul 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România. Cu toate acestea ne clasam printre ultimele state ale UE28 în ceea ce priveşte orele de voluntariat prestate de populaţia vârstnică )
- Consiliul Judeţean pentru Persoane Vârstnice, comitetele de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, în cadrul cărora sunt activi aproximativ 35% din pensionari, consilii consultative ale pensionarilor, precum și activitatea în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, pot promova pe de o parte participarea socială a persoanelor vârstnice, iar pe de altă parte pot susține implementarea măsurilor de protecţie a persoanelor vârstnice
- Fonduri structurale și de investiții europene: eg. Fondul Social 24 European (FSE) reprezintă unul dintre principalele instrumente de finanţare în domeniul îmbătrânirii active, sprijinind următoarele domenii prioritare: ocuparea forţei de muncă, cu un accent special pe angajarea grupurilor dezavantajate şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, reforme ale pieţei muncii pentru promovarea angajării la vârste mai înaintate şi promovarea incluziunii sociale, conform criteriilor prevăzute în cadrul acestor programe (eg. împreună cu alte fonduri, precum Fondul european de dezvoltare regională, care finanțează infrastructura, FSE poate susține elementele de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială din cadrul strategiilor de dezvoltare plasate sub responsabilitatea comunității)
- Mass media ar putea fi utilizată eficient pentru a promova ideea de îmbătrânire activă, și a îmbunătății atitudinea față de persoanele vârstnice și rolul acestora în societate
- Amenințări
- Infrastructura serviciilor medico - sociale
- Comunicare ineficientă între institutiile cu resonsabilitate în asigurarea condițiilor optime pentru persoane vârstnice
- Insuficinta implicare a rețelei de medicină primară în problematica vârstnicului
- Accesibilitate redusă la serviciile medicale de specialitate (policlinici , spitale) avand în vedere comorbiditatile specifice vârstnicului
- Insuficiența serviciilor de recuperare pentru afecțiunile specifice vârstnicului
- Insuficiența serviciilor comunitare integrate pentru persoanele vârstnice

În urma analizei, Direcția de Sănătate Publică Alba sugerează eficientizarea comunicării între instituțiile implicate în rezolvarea problemelor vârstnicilor (Instituția Prefectului, Consiliul Județean prin DGASPC, Autoritățile publice locale și asociațiile vârstnicilor) pentru a se putea atinge o îmbătrânire activă.
 

*Îmbătrânirea activă: „ajutorul acordat oamenilor pentru ca acestea să rămană responsabili pentru propria viață cat mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc și, dacă este posibil, să-și aducă contribuțiile în economie și în societate” (Comisia Europeană, 2014) / „proces de optimizare a oportunităților de sănatate, participare și securitate pentru a creste calitatea vieții pe măsură ce oamenii îmbătrânesc” (Organizația Mondială a Sănătății, 2002).
 
 
CITEŞTE şi:
 
 
Taguri: imbatranirea populatiei, directia de sanatate publica, Alexandru Sinea, Nicoleta Cosarca

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>