#
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul anterior    
Monumentul funerar al lui Giuseppe de Quadri, al doilea constructor al Cetatii Alba Iulia, lasat in uitare

Monumentul funerar al lui Giuseppe de Quadri, al doilea constructor al Cetatii Alba Iulia, lasat in uitare

Revista nr. 348 | 29-06-2016 | Alexandru Mitchievici


Unde duce neglijenţa şi nepăsarea faţă de monumentul funerar al arhitectului militar locotenentul-colonel inginer Giuseppe de Quadri (Iosif de Quadri), al doilea constructor al cetăţii bastionare de la Alba Iulia ?


În lapidariumul din curtea Catedralei Arhiepiscopale Ortodoxe din Alba Iulia se află depozitat, depus cu un număr de inventar, monumentul funerar aparţinând celui de-al doilea arhitect al cetăţii bastionare Alba Iulia: locotenent-colonel inginer Giuseppe de Quadri (1689-1727). Acesta era originar din nordul Italiei, trăgându-se dintr-o familie de constructori.

În anul 1717 aflându-se în Polonia, Quadri este transferat la Alba Iulia deoarece înaintaşul său, arhitectul militar inginer locotenent-colonel Giovanni Morando Visconti (1652-1717), a fost răpus de epidemia de ciumă care a bântuit zona în perioada anilor 1717-1720.

Activitatea acestui inginer constructor este puţin cunoscută din publicaţiile vremii, ştiindu-se doar faptul că acesta a continuat conducerea lucrărilor la cetatea bastionară Alba-Carolina timp de 10 ani, în perioada anilor 1717-1727.

O primă informaţie despre prezenţa lui Quadri la Alba-Carolina este prezentată pe placa aplicată la fundaţia Bisericii Trinitariene pe data de 14 iunie 1719 pe care el a construit-o (în prezent aceasta adăposteşte Biblioteca Batthyany).

Tot sub conducerea lui a fost deschisă cea mai mare parte a şantierului pentru ridicarea şi construirea cetăţii bastionare Alba-Carolina. Acest şantier era considerat la acea dată unul dintre cele mai mari şantiere din estul Europei. Un aport deosebit la ridicarea cetăţii avându-l şi foarte mulţi muncitori români, angajaţi ca şi constructori proveniţi din Alba Iulia, în special din cartierul Lipoveni, unde au funcţionat mai multe furnale care fabricau o cărămidă de foarte bună calitate.

Cu toate greutăţile întâmpinate în bunul mers al şantierului, Quadri nu a stagnat, el continuând lucrările chiar dacă în perioada anilor 1716-1718 Imperiul Habsburgic era antrenat în războaiele cu otomanii, reuşind în anul 1719 să finalizeze lucrările la Bastionul Sfântul Eugeniu (dedicat prinţului Eugeniu de Savoya (1663-1736), comandantul suprem al forţelor militare habsburgice.

În 1721 a finalizat lucrările la Bastionul Sfântul Ştefan (dedicat generalului Ştefan de Stenville - comandantul trupelor militare habsburgice din Transilvania).

În anul 1723 a finalizat lucrările la Bastionul Sfântul Mihail, protectorul oraşului Alba Iulia şi al Transilvaniei.

În acelaşi timp se mai lucra la Bastionul Sfintei Trinităţi.

Tot pe timpul conducerii lucrărilor de către Quadri au fost finalizate o parte din lucrările detaşate de structura principală a fortificaţiei bastionare, în special a lucrărilor de apărare de pe partea de nord şi est (ravelinele Sfântul Carol de Borromeo - protectorul omenirii contra ciumei, şi Sfântul Francisc de Paola, cu contragărzile şi şanţurile de apărare aferente).

Proiectul cel mai monumental realizat de Quadri l-a reprezentat construirea celor trei porţi de acces în cetate, amplasate pe partea de est a cetăţii:
Poarta de Jos - Carol (Poarta I)
Poarta de Mijloc - Carol (Poarta a II-a)
Poarta de Sus - Carol (Poarta a III-a), care a costat 60.000 de florini, fiind şi cea mai monumentală.

La cererea autorităţilor militare habsburgice care aveau nevoie de spaţii pentru cazarea militarilor, de Quadri va proiecta reîmpărţirea edificiilor existente din vechea cetate medievală astfel: Palatul Principilor - în cazarmă de artilerie şi arsenal militar; Colegiul Reformat „Bethlen Gabor” în cazarmă de infanterie, în acelaşi timp construid noi edificii precum: Comisariatul de Război, Manutanţa, Magaziile de Provizii, Depozitele de Pulberi, amenajarea casei comandantului garnizoanei militare (Palatul Apor) etc.

Quadri a respectat întocmai planul înaintaşului său, arhitectul Visconti, privind forma şi dimensiunile bastioanelor, ravelinelor şi a curtinelor de apărare dintre bastioane.

Pe data de 14 ianuarie 1727, la numai 38 de ani, de Quadri moare în plină glorie, fiind răpus de ciumă.

Trupul său neînsufleţit a fost depus într-un mormânt amplasat în incinta Bisericii iezuite „Bathory”, iar pe peretele de nord al bisericii a fost amplasat un frumos monument funerar (având înălţimea de 3,17 m) în memoria celui decedat.

Monumentul este compus din două părţi: partea superioară - deasupra piedestalului plăcii funerare se afla sculptat în piatră un atlant înaripat, care poartă barbă şi are o poziţie dramatică, purtând pe braţe şi pe umeri o arhivoltă, statuia reprezentându-l probabil pe Zeul Timpului, Cronos. La picioarele acestuia se află sculptat un înger înaripat.

Partea de jos - reprezintă piedestalul monumentului funerar având o formă rectangulară cu următoarele dimensiuni: 1,17 m / 0,97 m. În centrul piedestalului se află încrustate în piatră unele date despre viaţa şi activitatea celui decedat, în limba latină.

Astfel: „Aici zace Josephus de Quadri, din neam ilustru, care prin bărbăţie şi prin talentul său artistic a dovedit Poloniei apoi Împăratului Carol al VI-lea care l-a angajat pe un timp de 3 lustri (1 lustru = 5 ani), mai multe expediţii. Arhitect militar, locotenent-colonel care a lăsat în urmă în amintirea sa o fortificaţie monumentală numită CAROLINA, plecând de pe pământ la ceruri pentru a dobândi în anul lui Cristos 1727, 14 ianuarie, la vârsta de 38 de ani”.

Din această inscripţie se poate trage concluzia că arhitectul Quadri a fost un mare inginer constructor, având şi gradul de locotenent-colonel, fiind cunoscut în Imperiul Habsburgic ca şi adjunct al generalului conte Steinville, care i-a dat mână liberă în executarea lucrărilor la fortificaţia bastionară Alba - Carolina.
 
 
 
 
Prin reformele şi legile promulgate de împăratul Iosif al II-lea de Habsburg-Lorraine ( a trăit între anii 1741-1790 şi a fost împărat în intervalul 1765-1790) privind desfiinţarea proprietăţilor mănăstireşti din Imperiu în anul 1778. Iezuiţii din biserica şi mănăstirea din Alba-Carolina vor părăsi definitiv acest lăcaş de cult, iar biserica Bathory va fi transferată Institutului Teologic Romano-Catolic spre administrare. 
 

Într-o vizită efectuată la Alba-Carolina în anul 1783, împăratul dă ordin ca biserica Bathory şi dependinţele ei să fie dezafectate, iar aceasta să fie transformată în depozit al Comisiei Economice Militare, dependinţele primind destinaţia de a servi drept cazarmă militară.

Pe data de 28 iulie 1891 atât biserica dezafectată cât şi o parte din mănăstire vor fi demolate, în locul lor fiind construită clădirea impunătoare a Gimnaziului Superior „Gusztav Mailath” (actualmente Universitatea 1 Decembrie 1918).

Mormântul arhitectului militar Quadri a fost dezafectat şi depozitat în diferite locaţii, iar osemintele acestuia au fost depuse se pare într-un mormânt din cripta episcopală a Catedralei Romano-Catolice Sfântul Mihail din Alba Iulia.

Astăzi monumentul funerar se găseşte într-o stare jalnică de degradare, fiind depus ca un simplu obiect de inventar în lapidariul din curtea Catedralei Arhiepiscopale Ortodoxe din Alba Iulia, fără ca cei competenţi să ia măsura restaurării lui şi punerea acestuia în valoare într-un loc care să ofere posibilitatea de a fi vizualizat şi admirat.
 
 
Nicolae Paraschivescu
 
 
CITEŞTE şi:


http://plaiuluminatu.ro/articol--7--14--136--Primele-imagini-cu-Poarta-a-II-a-restaurata.-In-sfarsit-putem-vedea-Poarta-a-II-a-a-Cetatii-Alba-Iulia-.html


http://plaiuluminatu.ro/articol--89--14--1440--Christoph-Machat,-membru-al-comitetului-executiv-al-ICOMOS,-contesta-distrugerea-Parcului-Custozza.html


http://plaiuluminatu.ro/articol--93--14--1511--Ignatiu-Batthyani-sarbatorit-la-Alba-Iulia-la-270-de-ani-de-la-nastere.html


http://plaiuluminatu.ro/articol--132--17--2306--Dupa-90-de-ani,-latura-de-vest-a-Cetatii-Alba-Iulia-este-scoasa-la-lumina.html


http://plaiuluminatu.ro/articol--90--13--1474--Alba-Iulia.-Spectacol-muzical-aniversar-cu-prilejul-implinirii-a-150-de-la-Unificarea-Italiei-.html

 
http://plaiuluminatu.ro/articol--354--17--6759--Eroii-de-la-Custozza-au-fost-comemorati-la-Alba-Iulia.html


http://plaiuluminatu.ro/articol--322--28--6144--In-4-noiembrie-1715-s-a-pus-piatra-de-temelie-a-cetatii-bastionare-Alba-Iulia.html

 
 

 
 
 

Monumentul funerar al lui Giuseppe de Quadri, al doilea constructor al Cetatii Alba Iulia, lasat in uitare
Taguri: funerar, Giuseppe di Quadri, cetatii Alba Iulia, lasat in uitare, Vauban, Iosif de Quadri, manutanta, razboi, garnizoana

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>