#
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul anterior    
Galda de Jos, secventiar istoric si imagistic

Galda de Jos, secventiar istoric si imagistic

Revista nr. 346 | 17-06-2016 | Alexandru Mitchievici


Luni, 20 iunie 2016, va avea loc lansarea volumului Comuna Galda de Jos. Secvenţiar istoric şi imagistic, ec. Cristian Florin Bota şi de dr. Gabriela Mircea, fost cercetăror la Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia (actualmente pensionară).


Evenimentul va avea loc la stadionul din Galda de Jos începând cu ora 17.00. Volumul a apărut în anul 2015 la Editura Altip.

Iată ce scrie primarul Romulus Raica în Cuvântul înainte: „Lucrarea evidenţiază bogăţia, continuitatea şi reprezentativitatea remarcabilă a istoriei noastre locale, aducând un plus informaţional. Noutatea ei constă în primul rând, în faptul că a fost realizată cu contribuţia locuitorilor, mai ales ultima sa parte, care conţine numeroase ilustraţii, provenind din colecţii particulare care au avut ocazia să participe direct la scrierea şi ilustrarea istoriei noastre contemporane, mai recente sau mai vechi.

În 2014 cei doi autori amintiţi au realizat lucrarea Cetea de ieri şi de azi. Secvenţe istorice şi etno-culturale, lansată şi împărţită locuitorilor satului Cetea, în cadrul manifestării din 2 martie, intitulată Fărşangii de la Cetea. Realizată cu sprijinul Primăriei şi Consiliului local al comunei Galda de Jos, lucrarea a adus în faţa cititorilor un conţinut documentar înnoitor, prilej cu care s-a valorificat un document inedit, din 1851, respectiv o hotărnicie, care descria amănunţit toate semnele de hotar vechi ale satului Cetea, aşa cum au fost ele în evul mediu şi în epoca modernă.

Această lucrare este mai amplă, întrucât se referă la teritoriul tuturor satelor şi cătunelor din componenţa comunei Galda de Jos (Galda de Jos, Oiejdea, Mesentea, Benic, Cetea, Galda de Sus, Poiana Gălzii, Lupşeni, Zăgriş, Măgura şi Răicani), ceea ce sporeşte interesul pentru o atare lucrare, raportată la întreg teritoriul comunei, după cea datorată profesorului de geografie Ştefan Hanciu, publicată la Timişoara în 2002, care  completează în chip fericit şi celelalte monografii sau lucrări, dedicate acestui spaţiu încărcat de istorie de către autori care s-au referit la satele Cetea, Benic, Mesentea etc.

Autorii lucrării de faţă au încercat să ducă mai departe cercetarea istorică a zonei, întreprinsă până acum, încercând să aşeze pe temelii documentare solide ceea ce se cunoaşte până în prezent din acest trecut zbuciumat al locuitorilor zonei, să facă interpretări pe marginea dovezilor documentare pe care le-au sintetizat.

Primăria şi Consiliul local al comunei Galda de Jos face în acest mod un dar cultural şi intelectual locuitorilor comunei, pentru a conştientiza valoarea trecutului, căutându-se în acest mod să se dezvolte la cetăţenii noştri simţul păstrării şi preţuirii urmelor trecutului. Acestea pot fi exploatate şi economic în beneficiul tuturor, din punctul de vedere al turismului rural, motiv pentru care păstrarea lor este benefică”.

În prefaţa lucrării, dr. Ligia Fulga din Braşov precizează: „Mărturisesc că înainte de a citi acest manuscris, am rămas surprinsă de titlul subsecvent dat monografiei Comuna Galda de Jos. Secvenţiar istoric şi imagistic. Toţi eram obişnuiţi cu schema clasică de abordare a monografiilor săteşti care tratează invariabil teme legate de istoria locului, ocupaţiile principale, portul şi obiceiurile, eventual cu ilustraţii inedite din satul respectiv.

Surpriza a venit în momentul când am început să parcurg paginile acestei cărţi care ne introduc în rigorile unei cronici istorice autentice, rânduită cronologic de la primele descoperirile arheologice şi mai ales setul impresionabil de documente de arhiva referitoare la comuna Galda de Jos, până în zilele noastre.
 
 
Minuţia şi acribia cercetării istorice care îi caracterizează pe cei doi autori, Cristian Florin Bota şi Gabriela Mircea, transformă monografia locală într-o crestomaţie inedită, focusată pe un teritoriu delimitat care beneficiază, prin strădania autorilor, de o încărcătură istorică excepţională; această vibraţie specială dă măsura unor generaţii care au trăit în aceste sate, luptând mereu pentru libertate şi demnitate.

Abundenţa adnotărilor multiplică intenţia autorilor în scrierea celei de a doua cărţi, prezenţa în subsolul amplu şi detaliat care aduce informaţii suplimentare pentru cei ce doresc să afle mai mult.

Aflăm din paginile acestei inedite „crestomaţii”  nu numai de vechimea acestor aşezări, atestate documentar (Galda de Jos - 1287, Oiejdea - 1238, Benic - 1299, Cetea - 1392, Mesentea - 1303 etc.), ci şi de legăturile acestor sate aservite faţă de Capitlul şi Episcopia romano-catolică de la Alba-Iulia, precum şi principilor Transilvaniei în sec. XVI- XVII-lea, despre perioada habsburgică etc., prezentând secvenţe despre viaţa trăită în acele timpuri şi până astăzi. Se remarcă prezenţa  directă a acestor sate  la „construirea” propriilor lor istorii locale în strânsă legătură cu marile momente ale istoriei Transilvaniei. Este un fapt cu totul excepţional de a fi părtaş la cele mai importante evenimente istorice ale ţării tale!

Sunt descrise hotare cu toponimii care au rămas până astăzi, sunt menţionaţi oameni care au păstrat numele şi  neamul lor până în zilele noastre, se insistă pe date privind istoria confesională a locuitorilor şi zbaterea lor pentru păstrarea identităţii etnice.

Monumentele istorice păstrate, bisericile ortodoxe şi greco-catolice sunt minuţios descrise,  cu odoarele lor de preţ, cu cărţile rare şi icoane păstrate, transmise cu evlavie. Dar şi „mozaicul” confesional de la Benic este un exemplu concludent al puterii oficiale ecleziastice care domina zonele Transilvaniei; în 1831 spre exemplu existau patru biserici, una de rit reformat, alta de rit unitarian dar  funcţiona şi o biserica ortodoxă şi una greco-catolică.

Baronul Kemeny din Galda de Jos şi familia sa a fost sute de ani stăpânul acestor sate,  aservirea lor a căpătat forme dramatice, consemnate în istoria locală.
 
 
Românii de pe Valea Gălzii au avut un rol activ în răscoala lui Horia Cloşca şi Crişan din 1784, sunt descrise episoade relatate din surse directe, care dau impresia vie de  secvenţe dramatice desprinse parcă dintr-un film istoric. Aceeaşi români participă la revoluţia lui Avram Iancu din 1848, aceeaşi români sunt alături de mişcarea memorandistă din 1892 care anunţă Marea Unire de la Alba-Iulia. Există o atitudine constantă de luptă pentru dreptate şi libertate, în oricare timp istoric l-am alege, românii de la Valea Gălzii  fiind un exemplu de patriotism veritabil, manifestat într-o durată lungă  de timp, luptând până la capăt.
 
Perioada interbelică aduce schimbări în viaţa acestor comunităţi, care devin prospere, mai emancipate, se înfiinţează instituţii comunitare, organizaţii civice cu rol cultural şi economic, mobilizatoare. Coeziunea lor se manifestă şi după instaurarea regimului sovietic; mulţi încearcă să reziste dramatic în gruparea de rezistenţă anticomunistă din munţii Apuseni, împotrivirea lor a fost însă frântă nemilos şi astăzi aud poveştile triste ale celor rămaşi despre prigoana acelor timpuri inumane.

Cartea îşi propune, de asemenea, să prezinte nu numai „lumea tăcută” a generaţiilor care au trăit aici, care au muncit şi au luptat pentru  dreptate şi adevăr, dar şi o serie de personalităţi care îşi trag originea din această Vale a Gălzii, fie că sunt cunoscuţi ca profesori, jurişti, filologi, istorici, folclorişti,  reprezentanţi ai românilor în lupta lor naţională, toţi sunt „o zestre” a comunităţilor cu care ne mândrim. Fotografiile  incluse în acest secvenţiar imagistic imprimă cărţii  o autenticitate şi verosimilitate specială.

Efortul autorilor, Cristian Florin Bota şi Gabriela Mircea se înscrie în seria „neuitatelor” secvenţe din viaţa locuitorilor din aceste sate, care trebuie păstrate în mintea şi sufletul nostru. Ele au fost/sunt renumite nu numai prin bogăţia pământului dar şi prin vrednicia şi dârzenia oamenilor de aici, de la poalele Apusenilor.

Mă bucur ca m-am născut aici!”.
 
 
Alte lucrări monografice realizate de Cristian Florin Bota:

Teiuşul de Odinioară - 2009, 2012
Odinioară în Vinţu de Jos - 2010, 2015
Colecţii şi colecţionari. Oameni şi locuri din judeţul Alba - 2011, 2015
O cronologie a caselor de ajutor reciproc - 2013
Teiuş, gara amintirilor - 2014 (împreună cu Valentin Ivănescu, Marcel Oţoiu)
O schiţă de istorie a Teiuşului - 2015
Oameni şi locuri din judeţul Alba - 2011, 2015
Zlatna de odinioară - 2013
Întregalde, ieri şi azi - 2016.
 

CITEŞTE şi:
 

 
Taguri: Galda de Jos, secventiar istoric, imagistic, lansare, carti, monografie, Intregalde, Teius, Vintu de Jos

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>