#424
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul anterior    
Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar

Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar

Revista nr. 305 | 02-09-2015 | Alexandru Mitchievici


La Bistra, judeţul Alba, au fost găsite 5 victime împuşcate de Securitate în anul 1949. Sunt 5 din acei curajoşi români care au luptat împotriva criminalului regim, comunist, instaurat după 1945 cu ajutorul Imperiului Sovietic.


Victimele au fost găsite în urma unei investigaţii arheologice făcute de specialiştii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului.

Cercetările de la Groşi (Bistra) au fost efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale partenere: Cosmin Budeancă, Horațiu Groza, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă, Constantin Vasilescu.

Miercuri, 2 spetembrie, în a treia zi de cercetări, au fost prezenţi în plus un procuror militar de la Cluj şi un medic legist de la Alba Iulia.

Un preot greco-catolic a spus o rugăciune pentru cele 5 victime împuşcate de Securitate la 5 martie 1949.
 
 
Biografiile persoanelor ucise și îngropate la Groși (conform IICCMER)

Ioan Cigmăian. Născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, oraș Geoagiu, județul Hunedoara. Părinții săi au fost Cigmăian Nicolae și Mocsa Elena, țărani din Gelmar, care au avut împreună trei copii, două fete, Fica și Maria, și pe Ioan. Acesta s-a căsătorit la 3 februarie 1928 cu Rus Marc Sabina din Gelmar, de care a divorțat în 17 octombrie 1947, având împreună un copil, Aurel, decedat. Cei care l-au cunoscut spun că făcea comerț cu animale. După divorț a locuit împreună cu Adămuț Sabina în localitatea Șibot din jud. Alba. Aici a fost arestat pentru activitate legionară și pentru propagandă împotriva regimului comunist, fiind închis în arestul Securității din Cugir de unde a reușit să evadeze. Împreună cu alte persoane a plecat în munți și s-a alăturat grupării maiorului Dabija.

Petru Decean. Născut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, județul Alba. Părinții săi au fost Decean Florian și Mârza Maria, țărani mijlocași. Au avut împreună trei copii, două fete, Ana și Maria, Petru fiind singurul băiat. Urmează Școala primară de patru clase în satul natal, după care, în 1937, intră la Liceul confesional Sf. Vasile din Blaj pe care îl absolvă în 1945. În liceu devine membru în organizația de tineret a Partidului Național Țărănesc. Din toamna lui 1945 urmează cursurile Facultății de Drept din Cluj. Aici, datorită frecventelor participări la manifestațiile studențești cu caracter politic anticomunist, intră în atenția Siguranței, care l-a reținut și interogat în mai multe rânduri. Această situație l-a determinat ca în al doilea an de studii să se transfere la Facultatea de Drept din București, unde devine un membru marcant în cadrul organizației tineretului național-țărănist alături de Corneliu Coposu. A lucrat și ca secretar într-un cabinet de avocatură, iar în anumite împrejurări a fost una dintre gărzile de corp ale lui Iuliu Maniu. Datorită activității politice desfășurate a inceput să fie urmărit, iar pentru a evita arestarea, din a doua jumătate a anului 1947 s-a văzut obligat să nu mai poată frecventa cursurile facultății și să rămână ascuns în capitală, schimbând mereu locuințele. La sfârșitul anului 1948 a decis să treacă la lupta armată împotriva regimului, alăturându-se membrilor din organizația Frontul Apărării Naționale.

Iosif Maier şi Ida Elena Maier. Maier Iosif s-a născut în 19 martie 1905 la Blaj, județul Alba, părinții săi fiind Maier Emeric și Buni Olivia. De profesie era mecanic, iar după unele surse a lucrat la CFR. Avea stagiul militar satisfăcut și gradul de sergent în rezervă. În 8 iulie 1929 s-a căsătorit cu Topfner Ida Elena din Teiuș, jud. Alba, născută în București la 18 februarie 1908, fiica lui Topfner Mihail și a lui Câmpean Elena. După căsătorie, soții Maier au locuit în Teiuș. Au fost implicați în rezistența anticomunistă, acordând sprijin unor organizații clandestine care se opuneau regimului. Pentru a evita iminenta arestare și-au părăsit domiciliul și sau refugiat în munți, alăturându-se maiorului Dabija.

Lucian Mitrofan. Născut în 7 februarie 1929 la Alba Iulia. Părinții săi, Mitrofan Ioan și Boancheș Ioana, erau țărani din satul Hăpria, județul Alba. Aceștia au avut împreună șapte băieți, Lucian fiind al cincilea născut. A absolvit școala primară de patru clase și mai târziu s-a calificat la locul de muncă ca vulcanizator la un atelier din Alba Iulia. Nu a fost căsătorit. A fost membru activ în organizația de tineret a Partidului Național Țărănesc, motiv pentru care, fiind urmărit de autorități, în februarie 1948 a fost nevoit să plece de acasă și să stea ascuns pe la diverse cunoștințe. În vara anului 1948 a fost arestat și anchetat în două rânduri de Siguranța din Alba Iulia, însă în cele din urmă a plecat în munți și a devenit partizan.

Cercetările de la Groşi (Bistra) au fost efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale partenere: Cosmin Budeancă, Horațiu Groza, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă, Constantin Vasilescu.
 
După cercetările specifice de la Parchetul Militar, istoricul Gheorghe Petrov speră ca osemintele celor 5 victime să fie aduse la Alba Iulia în Cimitirul Eroilor. Istoricul va solicita autorităţilor ca victimele de la Bistra să fie îngropate în cadrul unui ceremonial oficial, aşa cum merită eroii naţiunii române.
 
 
*Conform IICCMER: „Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist a existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda, iar dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale - Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei. (...)

La începutul lunii martie 1949 în tabăra de la Groși se aflau 25 de persoane, cele mai multe străine de zonă. Între timp, autoritățile aflaseră de grupul de partizani din apropierea comunei Bistra și au întreprins imediat măsuri pentru anihilarea lui, Securitatea recurgând la presiuni și șantaje asupra populației locale. Locul a fost aflat de la un membru al organizației, Ihuț Avram din Bistra, care a fost arestat și torturat, fiind folosit apoi ca și călăuză în teren. În dimineaţa zilei de 4 martie 1949, asupra taberei a avut loc atacul Securităţii, la care au participat două plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la Floreşti - Cluj. (...)

Imediat după atacarea taberei și anihilarea nucleului Frontului Apărării Naționale - Corpul de Haiduci, au început arestările altor membri și susținători ai grupului din satele de munte sau de pe Valea Mureșului, dar și în localități mai îndepărtate. Prin trădarea unor țărani, maiorul Dabija a fost capturat în 22 martie 1949 în cătunul Gârde din apropierea  Bistrei. A fost anchetat în mai multe locuri, fiind judecat alături de mai mulţi inculpaţi de Tribunalul Militar din Sibiu. Împreună cu alte șase persoane a fost condamnat la moarte, toți fiind executaţi la Sibiu în 28 octombrie 1949”.
 
 
Sursa foto: IICCMER 

 

 


Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar Osemintele eroilor anticomunisti de la Bistra, cercetate de Parchetul Militar
Taguri: osemintele, eroi, anticomunisti, Bistra, cercetate, parchetul, militar, Alba Iulia, Gheorghe Petrov

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>