#421
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul urmator
Tabara Internationala de Scufundari de la Garda-Arieseni

Tabara Internationala de Scufundari de la Garda-Arieseni

Revista nr. 304 | 24-08-2015 | Alexandru Mitchievici


Zona carstică Gârda-Arieșeni a Munților Apuseni a fost gazda unei epediții a clubului A.K.P.P. din Finlanda, susținută de speologi și scufundători din România, Polonia și Ungaria. Această expediție de scufundări în peșteri au fost organizate de Călin Drăgan (GESS - România) și Adrian Pereţ (Finlanda).


„Organizarea taberei a fost facilitată de sprijinul oferit de către Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice şi Administraţia Parcului Natural Apuseni”, ne-a comunicat Călin Drăgan.

În această expediție colegii din Finlanda au şofat peste 2.000 de km pentru a transporta cele circa 2 t de echipament necesare scufundărilor.

„Echipamentul pentru 3 oameni nu încape într-o dubă. Nu ca spațiu ci ca greutate”, ne-a declarat Adrian Pereţ.

Scufundarea de peșteră este una dintre cele mai riscante activități. Este pe de o parte o activitate sportivă, dar pe de altă parte și o activitate științifică de explorare și documentare a peșterilor.

Riscul este determinat de faptul că înaintarea se face într-un spațiu închis iar ieșirea trebuie făcută exact pe același traseu. Din acest motiv se instalează un fir ghid, pentru a indică traseul în cazul frecvent în care se tulbură apa.

Scufundarea la adâncimi mari (zeci de metri),  este mai dificilă deoarece azotul se dizolvă în sânge și dacă se iese brusc la suprafață acesta se transformă în bule de gaz care înfundă vasele de sânge (apare boala de decompresie care poate duce la deces).

Pentru adâncimi mari (sub 40m) nu se folosește aer ci un gaz în care se introduce Heliu. De asemenea scufundătorii de adâncime folosesc „Rebreathere” – aparate de respirat cu circuit închis (pentru a folosi mai puține butelii și gaze de respirat). Pentru a se proteja de apa rece (circa 6 grade celsius) se folosesc costume etanșe (Dry suit) cu sisteme de încălzire electrice.

„Cel mai de succes proiect în expediția din anul acesta a fost Cotețul Dobreștilor. Am putut să ajungem la sfârșitul explorărilor anterioare, și să continuăm de acolo mai departe. Am prelungit firul ghid de la 70m adâncime, până la 72m, când galeria a început să meargă în sus. Lungimea totală de fir ghid nou a fost de 200m. După o oră de decompresie, am ajuns într-o sală aerată, care nu a mai fost vizitată de nimeni înainte. Din păcate sala aceasta este plină de prăbușiri, iar apa trece prin mici crăpături pe sub stânci. În timpul cât am stat în sală nu am putut vedea o continuare clară a peșterii. Pentru a putea continua ar trebui să se aducă echipament de scufundare de dimensiuni mai mici, ca să încapi să verifici pârâiașele mici de apă, sau să aduci echipament pentru peșteră uscată, ca să vezi dacă peștera continuă în sus”, ne-a declarat Sami Paakkarinen (Finlanda).

Izbucul Cotețul Dobreștilor devenise cel mai adânc sifon din România în anul 1996 când Jean-Jacques Bolanz (Elveția) a atins adâncimea de 76m, până în anul 2001 când Izbucul Tăuz i-a luat locul cu 87m adâncime plonjat de Viktor Bolek (Polonia). Ulterior Cotețul Dobreștilor a fost recartată de Jarek Kur (Polonia) până la adâncimea de 70 m.

Atât Jean-Jacques Bolanz cât și Viktor Bolek au decedat datorită unor accidente de scufundare în străinătate.

În Izbucul Cotețul Dobreștilor s-au mai scufundat pe parcursul taberei Adrian Pereţ (Finlanda) şi Liviu Retegan – Cristian Irimieş (România) și Jarek Kur (Polonia), fără a ajunge însă în partea aerată postsifon.

„Un alt proiect a fost o scufundare în peștera Coiba Mare. Ne-am pregătit o zi întreagă, transportând echipamentul în peșteră. De data aceasta mai mult decât anul trecut deoarece anul trecut am atins adâncimea de 93 m și tunelul continua. Ne-am pregătit pentru o adâncime de 135 m. Deci am avut puțin mai mult echipament cu noi anul acesta. În ziua scufundării totul a mers bine până la adâncimea de 10m, unde firul ghid era îngropat în pietriș. Deși peștera și-a schimbat forma în acest ultim an, deci a fost adus de apă destul de mult pietriș, am reușit să găsim în 20-30 m firul ghid vechi și am putut continua. Dar următorul obstacol a fost determinat de bușteni. Bușteni care blocau complet galeria. Erau prinși de-a curmezișul, făcând galeria nepenetrabilă cu echipamentul pe care-l aveam. Deși a lucrat o vreme, dar nu am putut îdepărta buștenii așa ca a trebuit să ne întoarcem. Deci în Coiba Mare nu am avut de
data aceasta succes”, ne-a declarat Sami Paakkarinen (Finlanda).

Peștera Coiba Mare este peștera cu cea mai lată intrare din România, si de asemenea cu cea mai adâncă galerie înnecată din România 93m record realizat de Sami Paakkarinen, Patrik Grönqvist (Finlanda) în anul 2014.

Numele de „Lacului Morții” dat sifonului terminal al peșterii Coiba Mare  se datorează numărului mare de bușteni care se afla în derivă, pe suprafața cât și la diverse nivele în această galerie scufundată. Acești bușteni acoperă în prezent în totalitate suprafața lacului, în așa fel încât pentru a se putea efectua scufundarea au trebuit împinși câtiva pentru a se face un spațiu prin care să se ajungă la apă.

O numeroasă echipa de speologi din România, Finlanda, Ungaria si Polonia au transportat cele peste 250 kg de echipament prin târâșuri, prin semisifoane, peste o cascadă de 7m pentru ca doi scufundători să se poată scufunda.

„Sifoanele (galeriile scufundate) din România sunt foarte diferite de cele din alte părți ale lumii în care ne-am scufundat. Lucrul rău este vizibilitatea care poate să devină foarte repede zero, cum s-a întâmplat din nefericire în Izbucul Tăuz”, ne-a declarat Patrik Grönqvist (Finlanda).

Scufundările în Izbucul Tăuz au fost anulate, datorită vizibilității care tindea de la câțiva centimetri la zero. În această peșteră scufundată, la 4 octombrie 2002 un coleg speolog scufundător din Polonia pe nume Rafal Garski și-a pierdut viața.

„Bineînţeles că aceste piedici te fac să-ți dorești să revii, și să încerci din nou. Cred că vom reveni anul viitor pentru a încerca să explorăm peșterile în care nu am avut acum succes, de exempu Izbucul Tăuz și Coiba Mare, care au perspective de explorare”, ne-a declarat Sami Paakkarinen (Finlanda).

„Pentru ca să se realizeze complexitatea unei asemenea operațiuni, practic am avut nevoie de suportul a 14 oameni ca să se scufunde doi”, ne-a declarat Adrian Pereţ (Finlanda).

Au participat la activităţile taberei:

Din România  Liviu Retegan, Cristian Irimieş, Călin Drăgan, Cosmin Oşorhean, Florin Dodea, Claudiu Szabo, Christian Ciubotărescu, Gabriela Cocean, Anca Irimieş, Magdalena Drăgan
Din Finlanda Sami Paakkarinen, Patrik Grönqvist, Adrian Pereţ
Din Polonia Jarek Kur
Din Ungaria Andras Kuti.

Organizatorii mulțumesc companiilor finlandeze care au susţinut această noua incursiune în carstul inundat românesc: Ursus, Sampo Dive şi Alleco.
 
Președinte A.S.Sfinx Gârda, dr. Christian Ciubotărescu
 

* FOTO: Imaginea subacvatica a fost realizată de Sami Paakkarinen
 
 
 

Tabara Internationala de Scufundari de la Garda-Arieseni Tabara Internationala de Scufundari de la Garda-Arieseni Tabara Internationala de Scufundari de la Garda-Arieseni
Taguri: tabara, internationala, scufundari, Garda, Arieseni, Finlanda, Calin Dragan, Sami Paakkarinen

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>