#424
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes

Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes

Revista nr. 236 | 06-05-2014 | Alexandru Mitchievici


6 mai 2014. Zi importantă pentru comunitatea locală din Sebeş Alba. Principele Nicolae - posibil viitor rege al României - a fost primit de autorităţile şi cetăţenii oraşului Sebeş.

Întâlnirea principelui Nicolae cu locuitorii din Sebeş a fost prilejuită de lansarea cărţii „Drumul spre casă. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Principele Nicolae al României”, apărută la editura bucureşteană Curtea Veche Publishing.

Totul a început nemţeşte, la 10.00 dimineaţa (deşi ziarul Unirea din Alba Iulia dăduse alte ore, aşa în glumă, ca o mică dezinformare). Principele a fost primit cu onoruri, de administraţia locală, cetăţeni şi cu fanfara în centrul oraşului, circulaţia fiind oprită timp de 30 de minute.

A vorbit profesorul de istorie (actualmente pensionar) Nicolae Afrapt, care a făcut o recapitulare a istoriei monarhiei româneşti, concluzionând: „Testamentul lui Corneliu Coposu înseamnă 3 lucruri: revenirea la monarhie, intrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. Două au fost realizate, mai trebuie una. (...) Forma care se potriveşte României este monarhia, că noi ne putem închina numai unui rege. Preşedinţii vin şi pleacă, dar nu-şi îndeplinesc niciodată promisiunile. Nu mai avem nevoie de conducători cu plagiat, avem nevoie de regi, de monarhie. Monarhia este stâlpul şi speranţa românilor. Principe, sperăm ca dumneavostră - sau principesa moştenitoare Margareta - să veniţi pe tronul ţării ca rege, ca regină”.

Vizibil emoţionat, principele a mulţumit pentru primirea făcută.

De faţă au fost primarul Alexandru Dăncilă, viceprimarul Adrian Bogdan, Mugurel Sârbu - fostul primar al sebeşului, Cristian Radu - preşedintele PNL Sebeş, Constantin Şalapi, Radu Totoianu, profesorul Nicolae Afrapt, farmacistul Horia Bucur, profesori, elevi, numeroşi membri ai ANRM Alba Iulia şi ANRM Sebeş.


Principele Nicolae, ovaţionat ca o vedetă rock de elevii de la Colegiul Naţional „Lucian Blaga”

A urmat vizita la Colegiul Naţional „Lucian Blaga” - cel mai mare din judeţul Alba: are aproximativ 1.200 elevi.

Aici a avut loc lansarea volumului „Drumul spre casă. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Principele Nicolae al României”. Au vorbit prof. Nicolae Moga - directorul colegiului, Radu Totoianu - directorul muzeului, Iren Arsene - directoare Editurii Curtea Veche Publishing şi principele Nicolae.

Tânărul principe Nicolae (care are doar 29 de ani) şi-a adus aminte câteva întâmplări din copilăria sa, spre deliciul asistenţei.

La ieşirea din colegiu, principele a salutat cu mâna elevii strânşi la geamuri, fiind răsplătit ca un star rock cu strigăte entuziaste: ca celebrii Beatleşi, aşa cum spunea cineva.

A urmat o scurtă vizită la Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm - unde a donat câteva albume cu familia regală - şi la mormintele lui Lucian Blaga şi Dorin Pavel. La rândul său, principele Nicolae a primit o monografie a Lancrămului (Villalonga - Mărturii despre Lancrăm) din partea autorului: Vintilă Avram.

Întâmplarea face ca în acestă zi să se împlinească 51 de ani de la moartea filozofului din Lancrăm.


 


Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes Principele Nicolae primit cu onoruri la Sebes
Taguri: principele, Nicolae, primit, onoruri, Sebes, Alexandru Dancila, Nicolae Afrapt, Radu Cristian, carte, biografie

Ratari

Criticisme (3)

duda I
10-05-2014
i-a dus si pe pionieri?
Raspunde
Wolfgang Sasz
20-07-2017
Istoria, scrisul istoric… încotro? Nicolae Afrapt, Liceul din Sebeş (1945-1989). Profesori şi elevi sub teroarea vremurilor. Aspecte şi fapte Cu multã bucurie am primit apariţia lucrãrii Liceul din Sebeş (1945-1989). Profesori şi elevi sub teroarea vremurilor. Aspecte şi fapte, semnatã de Nicolae Afrapt, însã, dupã lecturarea primelor pagini, bucuria ne-a picat în dezamãgire; un subiect care se anunţa promiţãtor, a fost compromis de unul dintre ,,bãieţii deştepţi” ai fostului regim. Fost profesor de istorie, fost ,,director de cãmin cultural”, fost ,,director de şcoalã”, fost ,,absolvent al Academiei Ştefan Gheorghiu”, fost ,,rector al Universitãţii Cultural-Ştiinţifice”, fost ,,membru şi propagandist P. C. R.” (pp. 16-17), profesorul Afrapt, arogându-şi rolul de moralizator, şi-a propus, fãrã succes, sã realizeze un periplu prin parcursul liceului din Sebeş (astãzi Colegiul Naţional ,,Lucian” Blaga) în anii comunismului. Acest periplu, pe parcursul celor 337 de pagini, se transformã într-un rechizitoriu la adresa unor profesori şi elevi sau a unor momente prezentate, într-un mod eronat, ca episoade anticomuniste. Din punct de vedere structural, lucrarea profesorului Afrapt este împãrţitã în 3 pãrţi (,,Liceul din Sebeş între bucuriile şi chinurile naşterii”, ,,Presiune şi represiune în timpul stalinismului” şi ,,Represiunea şi controlul învãţãmântului liceal în anii neostalinismului sau naţionalismului ceauşist: 1968-1990”) şi 14 capitole capitole, dupã cum urmeazã: ,,Profesorul Silviu Cãrpinişianu: între statutul de profesor emerit şi condamnat politic”, ,,Sebeşeni în Liga Anticomunistã: 1949-1952”, ,,Muntean Remus, ,,fugarul”: omul care a înfruntat sistemul o viaţã întreagã”, ,,Mircea Muntean, acelaşi destin şi acelaşi drum”, ,,Zeno Moga: dacã nu fãceam închisoare în tinereţe, ajungeam om mare”, ,,Calvarul lui Mircea Trif. Aspecte din suferinţele închisorilor”, ,,Activitatea organizaţiei anticomuniste Râpa Roşie, condusã de Ion Iordan: 1858-1962”, ,,Dosar cu problema învãţãmântului-tineret şi liceul din Sebeş: 1969-1989”, ,,O nouã încercare anticomunistã la liceul din Sebeş. Procesul lui Kurt Bauer şi acţiunea Nachtigal”, ,,Acţiunea Nachtigal şi liceul din Sebeş”, ,,Cazul profesorului Rieger Rolf (Waldmann)”, ,,Despre fiii deţinuţilor politici sau cazul Ileana (Scumpa) şi Ivãnel Dicu: 1957-1963”, ,,În slujba Partidului şi Securitãţii”, ,,Liceul în braţele sistemului securisto-comunist”, ,,Probleme în drumul de la liceul industrial la Colegiul Naţional Lucian Blaga”. Dupã cum titlurile capitolelor o sugereazã, acestea sunt dedicate unor episoade şi personaje din istoria liceului din Sebeş în perioada comunistã, unor destine frânte de regimul comunist. Însã, profesorul Afrapt, în dorinţa de a epata, de a preamãri sau discredita anumite personaje (a se vedea capitolul dedicat profesorului Rieger Rolf, un om de o probitate moralã excepţionalã), citeşte şi interpreteazã într-o notã greşitã, dupã pãrerea noastrã, documentele pãstrate în arhiva C. N. S. A. S. (între noi fie vorba, ce preţ se poate pune pe un document elaborat de un informator al fostei Securitãţi, care declara ceea ce vroia sã audã ofiţerul de legãturã?). Rãfuielile personale, cu anumiţi profesori sau foşti elevi (a se vedea cazul B. E.), tonul ironic şi ranchiunos, refularea frustãrilor acumulate de autor, care nu sunt conforme cu ,,bucãtãria internã” a laboratorului unui istoric, declaseazã lucrarea din categoria lucrãrilor ştiinţifice; aceasta, în schimb, poate fi încadratã în tipologia unui act de rãzbunare. Lucrarea este însoţitã de o serie de anexe documentare, unele total neavenite, dupã pãrerea noastrã, precum cele cu numãrul 28 (care prezintã lista directorilor de şcoli vizaţi pentru schimbare şi propunerile de înlocuire, din anul 2014, care nu are niciun fel de legãturã cu subiectul cãrţii, ci, dimpotrivã, are menirea sã împroaşte cu noroi în acelaşi B. E.) şi 29 (care redã adresa primitã de autor, din partea C. N. S. A. S., care atestã faptul cã, în colecţiile instituţiei, nu existã un dosar cu numele sãu, dar nici nu exclude acest lucru-probabil nu a fost prelucrat; ne este imposibil sã credem cã un fost ,,director de cãmin cultural”, un fost ,,director de şcoalã”, un fost ,,absolvent al Academiei Ştefan Gheorghiu”, un fost ,,rector al Universitãţii Cultural-Ştiinţifice”, un fost ,,membru şi propagandist P. C. R.” nu a colaborat sau nu a avut legãturi şi cu odioasa Securitate. Sã avem pardon monşér!). La toate acestea, se adaugã carenţele de exprimare, care pãstreazã, într-o anumitã mãsurã, limbajul de lemn specific perioadei ante-1989, atacurile directe sau voalate îndreptate spre actuali sau foşti profesori ai liceului din Sebeş (persoane onorabile, de altfel) şi, lucru şi mai grav, senzaţia de deja-vu pe care subsemnatul, deşi filolog ca pregãtire intelectualã, dar pasionat de literatura dedicatã experienţei concentraţionare, am resimţit-o citind anumite pasaje (sunt prezentate o serie de informaţii şi date, neurmate de note explicative sau indicarea precisã a sursei, ceea ce ridicã suspiciunea unui plagiat şi auto-plagiat, atunci când sunt folosite fragmente şi pasaje din lucrãrile mai vechi fãrã trimiteri la sursã-rãmâne ca specialiştii şi/sau asociaţiile care se ocupã de identificarea plagiatelor sã se pronunţe). Ne-ar fi fãcut o deosebitã plãcere sã recomandãm aceastã carte publicului (o carte cu o tematicã interesantã, însã, compromisã de autor), dar, din pãcate, în numele celor care comunismul le-a distrus destinul şi nu i-a format (ca în cazul autorului), nu putem recomanda decât sancţionarea şi retragerea cãrţii de pe piaţã, aşteptând ca adevãraţii istorici, nepãrtinitori şi oneşti (recomandabil, nãscuţi dupã prãbuşirea comunismului), sã se pronunţe asupra acestor ,,aspecte” şi ,,fapte” din istoria noastrã recentã. Wolfgang Sasz
Raspunde
Matei
22-09-2017
In fine e trist, daca e asa cum spunet, dle Wolfgang Sasz !
Raspunde

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>