#
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul anterior    
Simion Dragoi si Iosif Lupsan au participat la lansarea unei carti despre infernul comunist

Simion Dragoi si Iosif Lupsan au participat la lansarea unei carti despre infernul comunist

Revista nr. 174 | 28-02-2013 | Alexandru Mitchievici


Joi, 28 februarie 2013, Sala Unirii din Alba Iulia la sala Unirii a avut loc lansarea volumului „Tineri din Alba în infernul comunist”. Volumul a apărut la Ed. Grinta din Cluj-Napoca, 2012, fiind finanţat de Consiliul Judeţean Alba. Autorii acestei cărţi de istorie sunt doi tineri profesori de istorie de la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia: Sorin Schiau şi Andreea Rotche.

Cartea prezintă povestea uneia din multele asociaţii anticomuniste care au luat fiinţă în România după anul 1945. Liga Anticomunistă a fost constituită la Alba Iulia în anul 1949 din elevi ai două licee: Liceul „Mihai Viteazul” (redenumit Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”) şi Liceul Comercial (care s-a transformat în actualul Liceu Economic).

Activitatea Ligii Anticomuniste nu a durat foarte mult: membrii săi au fost deconspiraţi, 20 dintre membrii fiind arestaţi şi condamnaţi la închisoare. Condamnările au fost cuprinse între 2 şi 20 de ani, dar toţi au fost eliberaţi până în 1964, când regimul comunist a decis amnistie generală pentru deţinuţii politici.

Lansarea cărţii de la Sala Unirii a beneficiat de prezenţa a doi dintre membrii Ligii Anticomuniste: albaiulianul Simion Drăgoi (născut în anul 1931 la Ohaba) şi Iosif Lupşan, care acum locuieşte în Turda, dar s-a născut în 1932 la Benic, judeţul Alba. Mai trăiesc alţi doi membrii ai Ligii Anticomunsite, dar din cauza vârstei şi bolilor nu au putut veni la Alba Iulia: este vorba de Radu Marin şi Pompiliu Peculea.

La lansare au fost prezenţi Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba, viceprimarul Dorin Şerdean, Aurel Sântimbrean, Valer Cerbu – directorul Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”, oameni politici, profesori şi elevi. Lansarea a beneficiat de o expoziţie de artă plastică semnată de eleva Andreea Stoica de la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”.

Au luat cuvântul autorii volumului (Sorin Schiau şi Andreea Rotche), Simion Drăgoi, Iosif Lupşan, Nistor Man – vicepreşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Ioan Oprean (originar din Şeuşa, unul din colegii lui Simion Drăgoi), Cristina Smadea – Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”.


Nistor Man, vicepreşedintele AFDPR: „Această carte se numără printre cele 10.000 scrise, şi printre cele 4.500 publicate, privind regimul comunist. Un gânditor francez de origine bulgară, Tzvetan Todorov, spunea că moartea nu înseamnă sfârşit, şi că prin memorie viaţa se impune în faţa neantului şi morţii”.


Simion Drăgoi s-a adresat celor prezenţi la Sala Unirii: „După terminarea celui de-al doilea război mondial, în România, a fost instalat cu forţa de către armata rusească guvernul condus de Petru Groza. După instalarea lui, poporul român, a început o altă luptă. Este vorba de lupta împotriva comunismului, adus în ţara noastră de către ruşi şi diferiţi oameni de-ai lor ca: Ana Pauker, Vasile Luca, Chişinevschi, Teohari Georgescu, Walter Roman şi alţii, care până la 23 august 1944, au stat în Rusia pentru îndoctrinare.

În această luptă, au fost angrenaţi români de toate vârstele şi de toate profesiile. (...)

Alături de câteva milioane de români şi zeci de mii sau poate chiar sute de mii de bărbaţi, femei şi mulţi alţi tineri de pe meleagurile noastre, au fost arestaţi şi condamnaţi în anii 1952-1953 şi un grup de elevi de la Liceul „Mihai Viteazul” şi Liceul Comercial, din Alba Iulia.

Arestările au început în luna mai 1952 şi s-au terminat în luna februarie 1953. Primul lot a fost judecat în martie 1953 la Alba iulia, iar cel de-al doilea lot a fost judecat în iulie 1953 la Deva.

Toţi au fost anchetaţi la Securitatea din deva, iar procesele au fost publice, pentru a intimida populaţia. Completul de judecată a aparţinut de Tribunalul Militar din Braşov (atunci se numea oraşul Stalin) şi care s-a deplasat la Alba Iulia.

Condamnările au fost între 2 şi 20 de ani.

În decursul anilor, cei din Liga Anticomunistă au trecut prin închisorile Deva, Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla, Caransebeş şi prin lagărele de muncă forţată ca cele de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, minele de plumb de la Cavnic, Baia Sprie, Valea Nistrului, Balta Brăilei, la lucrările de desecări sau diguiri la Salcia, Stoeneşti, Luciu-Giurgeni, în Deltă la Periprava, unde iarna se recolta stuf, iar vara se muncea în agricultură.

La penitenciare, eram supuşi unui regim de înfometare, la geamuri erau bătute obloane de lemn pentru a nu vedea nimic afară, de altfel nic nu aveam voie să ne apropiem de frestre. În paturi, în cea mai mare parte a timpului, dormeam câte 3 în 2 paturi şi uneori chiar 2 într-un pat. Paiele din saltele, cu timpul s-au transformat în pleavă, iar oasele de la şolduri le potriveam în ochiurile care se formau din plasa de platbanda pe care stătea salteaua.

În coloniile de muncă, se lucra câte 12 ore pe zi, iar la minele de plumb, se lucra în 2 schimburi: unul de zi şi unul de noapte. Normele de lucru erau mai mari decât în viaţa civilă. Când nu îţi realizai norma mereu atârna asupra ta pericolul pedepsei, care la minele de plumb era carcera, unde te duceau când ieşeai din şut şi te scotea atunci când schimbul tău intra din nou în mină.

Cei care au fost condamnaţi la 6, 7 sau 8 ani, la expirarea pedepsei, toţi au mai primit 1, 2 sau 3 ani, astfel că toţi au executat câte 9 ani. Cei care au avut pedepse de la 10 ani în sus, s-au eliberat doar în 1964, în baza unui decret pentru eliberarea tuturor deţinuţilor politici, decret care s-a dat în urma presiunilor făcute de către statele din Occident. După eliberare eram urmăriţi de Securitate şi informatorii lor în aşa fel încât să ştim că „ochiul Securităţii” supraveghează toate mişcările, întâlnirile şi discuţiile pe care le aveam. Cam aşa a fost tinereţea noastră sub regimul condus de Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu”.


Volumul lansat la sala Unirii beneficiază de o perfaţă semnată de istoricul Romulus Rusan, albaiulian de origine, care de mulţi ani conduce prestigiosului Memorial al Victimelor Comunismului de la Sighet: „Dacă mulţi dintre tinerii de azi se plictisesc şi tânjesc după un ţel atractiv pe care nu-l găsesc, cei din anii 1949-1950 trăiau în urgenţa istoriei. Erau dezgustaţi de minciuna lecţiilor, de teama care începuse să domine societatea, de faptul că părinţii şi profesorii lor erau umiliţi, persecutaţi, mulţi dintre ei arestaţi şi chiar ucişi în „lupta de clasă”. Majoritatea celor care au alcătuit Liga Anticomunistă erau fiii unor ţărani chinuiţi de cotele pe care trebuiau să le livreze statului şi terorizaţi de spectrul colectivizării care se apropia de ei.(...)

Meritul profesorilor Andreea Rotche şi Sorin Schiau este inestimabil, în primul rând pentru că, din pură pasiune pentru adevărul trecutului, au retrezit o epocă practic necunoscută. În al doilea rând, pentru că au găsit aceste modele de tineri de altădată care să-i convingă pe cei de azi nu neapărat să-i imite în sensul revoltei, ci să le imprime energia şi hotărârea acţiunii. În al treilea rând, volumul acesta este o carte de vizită pentru una din marile şcoli ale ţării - pentru colegiul care, după ce a purtat numele unificatorului Mihai Viteazul, onorează azi pe Horea, Cloşca şi Crişan, martirii emblematici ai luptei pentru libertate”.


Volumul „Tineri din Alba în infernul comunist” va fi lansat la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet de Ziua Memoriei, 13 iunie 2013.


 

Taguri: Simion Dragoi, Iosif Lupsan, lansarea, carti, infernul, comunist, tineri, judetul, Alba, romulus Rusan, Sorin Schiau, Andreea R

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>