#
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Textul acordului de coabitare dintre presedintele Basescu si premierul Victor Ponta

Textul acordului de coabitare dintre presedintele Basescu si premierul Victor Ponta

Revista nr. 165 | 19-12-2012 | Alexandru Mitchievici


Într-o noapte de decembrie la palatul Cotroceni s-a semnat Acordul de coabitare dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. În noaptea de 12 decembrie 2012, la 3 zile de la victoria electorală cu 67 la sută a USL-ului, Victor Ponta a acceptat un acord ciudat de coabitare cu preşedintele Traian Băsescu.

Prin acord, cele două părţi se angajează „să îmbrăţişeze reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi la adresarea la plural. Ele se vor abţine în a încuraja abordări diferite la nivelul structurilor pe care le reprezintă şi vor sancţiona excesele şi ieşirile publice ale colegilor de partid sau angajaţilor care exced această regulă de comportament, bun simţ, decenţă şi politeţe.
Părţile se angajează, de asemenea, să evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Ele se vor abţine de la expunerea publică a temelor nediscutate şi vor conveni termene concrete, asumându-i celeritatea în discutarea temelor solicitate de o parte sau alta şi de formulare a unor răspunsuri şi poziţii. La expirarea termenelor limită convenite, abordarea publică a acestor teme şi lansarea lor în dezbatere este o opţiune deschisă”.

Cu alte cuvinte, Traian Băsescu se angajează să nu mai folocească epitete de genul: găozar, ţigancă împuţită, păsărică, cimpalaci, viermi, mahala ineptă, maimuţică, pisicuţ, porc... Ponta se obligă să nu folosească epitetele marinar, flotă, pirat, beţiv, Golden Blitz, demitere, referendum, suspendare, şi să nu-şi pună proprii oameni peste tot în locul oamenilor lui Băsescu: la Parchete, ANI, DNA, CCR, CSM, ICCJ etc.


Dacă nu v-aţi dumirit despre ce este vorba, iată textul integral al Acordului de colaborare instituţională între preşedintele României, Traian Băsescu şi prim-ministrul Victor Ponta:

„În  condiţiile situaţiei de coabitare din România între Preşedintele ales, domnul Traian Băsescu, şi prim-ministrul, domnul Victor  Ponta, se convine următorul acord pentru a crea mecanismul funcţional al coabitării şi a asigura guvernanţa eficientă a ţării. Acordul de colaborare instituţională este destinat păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvemări şi asigurării încrederii pieţelor intemaţionale, prin armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale preşedintelui şi Guvemului României.


1.Principii şi valori comune

Colaborarea instituţională se bazează pe elemente fundamentale acceptate de toate părţile, elemente ce nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio iniţiativă a părţilor, după cum urmează:

-orientarea strategică a României: apartenenţa României la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile

-securitatea României, inclusiv sustenabilitatea instituţiilor responsabile, sunt elemente asupra cărora părţile nu se pronunţă în formă contradictorie. Orice referire sau problemă legată de aceste instituţii va fi dezbătută în comun, un rol important revenind argumentelor profesionale provenind din evaluările instituţiilor vizate

-independenţa justiţiei supremaţia legii, statul de drept:
a.respectul pentru valorile constituţionale şi pentru instituţiile fundamentale ale statului, începând cu Justiţia, care nu trebuie să fie atacate şi, astfel, delegitimate

b.consolidarea independenţei justiţiei în  raport cu influenţa politică. Respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale

c.asigurarea funcţionalităţii instituţiilor afectate şi identificarea de garanţii pentru păstrarea atribuţiilor instituţiilor statului de drept

d.numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare

e.introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului general şi a Procurorului şef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie

-priorităţile de apărare ale României: ambele părţi convin să susţină priorităţile de apărare ale României şi să le scoată din spaţiul disputelor politice, ţinând cont de nevoile şi opţiunile profesioniştilor din Forţele Armate pe diversele teme aferente. Politicienii se vor abţine de la orice luare de poziţie care ar putea afecta capacitatea, credibilitatea şi forţa Armatei române

-orientarea în direcţia aprofundării integrării în cadrul construcţiei europene: dezvoltarea politicilor Uniunii Europene şi promovarea României ca membru activ în realizarea acordului general în UE pentru avansarea proceselor de integrare europeană reprezintă unul din principiile comune de bază ale parţilor în abordarea sferei afacerilor europene.


2.Angajamente comune

Părţile convin că vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele României faţă de instituţiile intemaţionale. De asemenea, se angajează să respecte un set de reguli comune în relaţiile cu partenerii externi. Astfel:

-părţile se angajează să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept şi a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară şi politică, optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc
-părţile se angajează să menţină coeziunea mesajului extern.
-toate componentele guvernanţei României îşi asumă coeziunea mesajului intern pe temele convenite
-părţile vor stabili spaţiile de competiţie politică în mod concret, elementele asupra cărora nu se convine în negociere directă şi asupra cărora opiniile divergente vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public
-părţile se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluţionarea diferenţelor pe temele asupra cărora nu s-a convenit în consultări, să respecte preeminenţa uneia dintre părţi convenite în tipologia de problematică abordată şi să propună public opţiunile alternative acolo unde diferenţele de  abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt în măsură să aducă prejudicii la nivel naţional, ci doar dezbatere pentru perfecţionarea opţiunilor şi creşterea consultării publice pe aceste teme
-părţile convin asupra necesităţii de a se consulta ex-ante în privinţa mandatelor care vizează dezvoltarea/punerea în aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare în vederea armonizării unor poziţii comune vor avea loc înainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE şi ale Consiliului European, precum şi ori de câte ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter exceptional). În cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, părţile convin să desfăşoare inclusiv consultări în formatul Preşedinte, pe de o  parte, şi partidele politice din coaliţia de guvemare/parlamentare, pe de cealaltă parte.

Obiectivul de interes naţional al României în această perioadă este absorbţia fondurilor europene prin utilizarea la maximum a fondurilor puse la dispoziţie de UE pentru asistenţă tehnică (POAT).


3.Spaţii de responsabilitate preeminentă

Părţile convin asupra faptului că, potrivit Constituţiei României, fiecare componentă are atribuţii preeminente în anumite domenii de activitate:

Preşedintele: politica externă, de securitate, de apărare, reprezentarea la Consiliul European, conform Deciziei CCR.

Prim-ministrul: Politica economică şi socială, guvernarea ţării, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenţă cu securitatea naţională, relaţii externe la nivel interguvernamental şi european.

Părţile convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional, să coopereze în formularea politicilor acolo unde e implicată şi cea de a doua parte, cu bună credinţă, să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative. În aceste domenii, poziţiile publice divergente sau alternative vor putea fi exprimate la nivel tehnic, cu referire directă la argumente de aceasta factură şi nu cu abordare politică.

Părţile se angajează să continue practica aprobării mandatelor de reprezentare de către Preşedintele României şi prezentarea rapoartelor la sosirea din delegaţii.


4.Spaţii de cooperare şi modalitatea de cooperare


Există domenii efective în care cooperarea dintre cele două componente ale executivului se impune. Există deja un set de mecanisme instituţionale şi o jurisprudenţă în materie administrativă care va fi menţinută. Astfel, vor fi respectate de către fiecare atribuţiile şi poziţiile celeilalte părţi în actele de decizie administrativă ce implică ambele părţi, cu bună credinţă, evitând blocajele, dar cu respect faţă de argumentele fiecărei părţi, care pot fi circumscrise unei sfere inacceptabile pentru celălalt. Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final.

În această materie se înscriu:
-elaborarea politicii externe şi cooperarea cu MAE
-elaborarea politicii în cadrul UE şi cooperarea cu MAEur şi MAE
-numirile de generali
-numirile de Ambasadori
-numirea Procurorului General, Procuror şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvemului
-elaborare de poziţii comune în terţe teme
-temele de politică internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale

Modalitatea  de  cooperare, în aceste cazuri, se realizează fie prin mecanismul decizional direct, întâlnirea celor în cauză - Preşedinte cu premier, Ministru de Externe, Ministru al Apărării, alţi miniştri - fie prin formule instituţionale de convenire a poziţiei comune - mandatul extern de  negociat de către  MAE cu Departamentul de Politică Externă şi consilierul aferent, mandatul la Consiliul European elaborat de MAE şi MAEur cu consilierul de specialitate, fie prin formule terţe, convenite de cei doi decidenţi pentru a lucra pe această direcţie.

Legislaţie esenţială de implementat (eventuale modificări cu acordul părţilor):
-4 coduri justiţie
-Legea micii reforme în justiţie

Angajamentul de realizare al următoarelor legi:
-Noua Lege a Sănătăţii
-Reorganizarea administrativă - regionalizare
-Reforma electorală
-Revizuirea Constituţiei


5.Codul de conduită general

Părţile vor îmbrăţişa reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire directă la funcţia partenerului şi la adresarea la plural. Ele se vor abţine în a încuraja abordări diferite la nivelul structurilor pe care le reprezintă şi vor sancţiona excesele şi ieşirile publice ale colegilor de partid sau angajaţilor care exced această regulă de comportament, bun simţ, decenţă şi politeţe.

Părţile se angajează, de asemenea, să evite expresiile dure, atacurile de orice fel. Ele se vor abţine de la expunerea publică a temelor nediscutate şi vor conveni termene concrete, asumându-i celeritatea în discutarea temelor solicitate de o parte sau alta şi de formulare a unor răspunsuri şi poziţii. La expirarea termenelor limită convenite, abordarea publică a acestor teme şi lansarea lor în dezbatere este o opţiune deschisă.

Părţile convin să respecte cu stricteţe regula de a nu expune public discuţiile oficiale şi a aduce în public exclusiv elementele convenite de ambele părţi sau temele asupra cărora nu s-a convenit şi a căror expunere în spaţiul public nu afectează interesele României.


6.Mecanismul de luare a deciziilor


Formula de luare a deciziilor între cele două componente ale Executivului, Preşedinţia şi Guvernul României, este cu precădere întâlnirea sau discuţia directă Preşedinte-Premier. În mod excepţional, alte persoane pot fi implicate, cu acceptul celor doi, sau o temă poate fi delegată către sistemul administrativ al celor două instituţii - consilieri, aparat tehnic. Pot exista chestiuni care reclamă implicarea celor doi preşedinţi ai Camerelor aşa cum pot exista formate de dezbatere şi decizie ce conţin şi alţi miniştri.


7.Mecanismul de soluţionare a disputelor

În condiţiile în care, pe o anumită temă în care e necesară o convergenţă a poziţiilor ambelor părţi, nu există o prevedere constituţională privind preeminenţa în decizie a unei părţi sau chestiunile sunt extrem de importante şi nu se poate conveni o poziţie comună, ca şi în cazul în care sunt încălcate regulile prezentului  acord, deblocarea relaţiei trebuie făcută printr-un mecanism convenit care să asigure atingerea unei soluţii, pentru a se asigura deblocarea relaţiei sau funcţionalitatea.

Mecanismul de soluţionare a disputelor este alcătuit din consilieri şi miniştri, cu o persoană desemnată de către fiecare parte care să conducă fiecare componentă. Desemnarea se va face în funcţie de tema discutată, şi vor fi evitate persoanele controversate sau inacceptabile celeilalte părţi. Chestiunea se abordează tehnic şi juridic, se aleg variante şi opţiuni, prezentate celor doi decidenţi pentru a conveni asupra formulei finale. Dezbaterile din cadrul mecanismului nu sunt publice şi nici destinate publicităţii până la convenirea lor către decidenţi.


*Sursa: Antena3.ro


 

Taguri: textul, acordului, colaborare, coabitare, presedinte, Traian Basescu, premier, Victor Ponta

Ratari

Criticisme (1)

marius
19-12-2012
Astia sunt ridicoli. Si Basescu, si Ponta.
Raspunde

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>