#424
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul anterior    

DORMI, ROMÂNE

Revista nr. 135 | 24-05-2012 | Gabriela Morar

Am dormit şi am visat. Se făcea că făceam parte dintr-un popor somnoros. Toată lumea căsca. Eram deci, nişte căscaţi. Un popor în aşteptare. Deodată au apărut nişte piraţi. Un marinar însoţit de nişte rechini-pirat. Nu înţelegeam ce căuta marinarul-pirat împreună cu rechinii-pirat, pe uscat ? Cineva i-a întrebat:
-    Ce căutaţi pe uscat ? De ce aţi părăsit marea şi oceanul?
-    Pe mare nu mai avem obiectul muncii. L-am epuizat.


Marinarul-pirat care era şeful rechinilor-pirat, a început să cânte un cântecel de adormit naţiunea : « Dormi române, dormi / Continuă-ţi somnul cel de moarte / În care te adânciră…/ Dormi române, dormi ». Şi, în timp ce cânta cântecelul de leagăn, dădea poporului pe la nas cu o substanţă care aducea somn poporului şi îl făcea să viseze frumos. Şi poporul visa un marinărel-salvator (ce să salveze un marinar pe uscat?), care îi aducea lapte şi miere, şi somn şi ştiucă. Dar, marinarul nu era salvator, ci pirat, şi avea o echipă de piraţi-rechini. În timp ce poporul visa frumos, piraţii îl jefuiau, îl dezbrăcau, îi luau tot. Şi poporul rămânea în pielea goală. Iar piraţii îi mai cântau un cântecel: “Noi te respectăm / De griji te scăpăm / Tot ce ai îţi luăm!”


Piraţii-rechini l-au întreabat pe marinarul-pirat-şef:
-    Stăpâne, oare nu ar trebui să ne deghizăm în delfini, pentru ca poporul atunci când se va trezi, să nu ne recunoască?
Stăpânul a râs la aşa o glumă bună:
-    Nu e nevoie de nici o deghizare. Lucraţi liniştiţi, că ăştia nu se trezesc nici peste o sută de ani. I-am adormit bine ! Dar dacă vreunul va îndrăzni să se trezească, îl rezolvăm. Am adus nişte saci cu nisip.
-    Să aruncăm în ei cu sacii?
-    Nu. Le aruncaţi cu nisip în ochi, ca să îi orbiţi şi să nu vadă ce li se întâmplă.
-    Dar, dacă totuşi se trezesc şi nu reuşim să îi orbim, atunci ce facem ?
-    Vă prefaceţi că sunteţi băieţi buni. Le spuneţi că le vreţi binele. Dar, lucraţi liniştiţi, nu se trezesc.


După ce au luat tot şi nu mai aveau chiar nimic de furat, a glăsuit stăpânul:
-    Hai să vedem câtă batjocură mai suportă fraierii ăştia. Acum nu mai avem ce să le luăm, aşa că hai să ne amuzăm.
Şi au început să-i facă poporului mustăţi, cu vopsea portocalie, şi poporul nu s-a supărat. Apoi, i-au colorat faţa cu negru, şi poporul nu s-a supărat. Aşa că i-au tăiat şi părul, dar poporul nu s-a supărat. Apoi, i-au tăiat unghiile, dar poporul nu a reacţionat şi a continuat să doarmă, ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic.
-    Nu ştiu ce trebuie să-i facem acestui popor ca să aibă o reacţie.
Şi l-au bătut rău de tot, dar poporul a continuat să doarmă, fără nici o reacţie. Stăpânul era dezamăgit fiindcă nu reuşise să obţină nici o reacţie. Şi-ar fi dorit un spectacol mai activ, dar se pare că a folosit un somnifer prea puternic.
-    Dacă nici acum nu se trezesc, înseamnă că sunt adormiţi pentru veşnicie. I-am adormit bine!  


Iar la plecare au făcut o urare pentru naţiunea adormită:
-    Să dormiţi bine!

 

 Schiţă extrasă din volumul "NE MERGE BINE" , autor Gabriela MORAR

Taguri:dormi, romane, popor, somnoros, Gabriea Morar

Ratari

Criticisme (0)

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>